Bucataria ardeleneasca

Gustul mancarii de acasa

Suntem în pragul celei mai importante sărbători a creştinătăţii, sfintele Paşti, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată cu primăvara, retrezirea naturii la viaţă simbolizează noua viaţă pe care creştinii au câştigat-o prin crucificarea şi învierea lui Iisus. Deşi pentru mulţi sărbătoarea de azi a Paştelui este asociată doar cu un prilej de mâncare şi băutură, trebuie înţeleasă profunzimea sa spirituală. Locuitorii Transilvaniei de-a lungul timpului i-au conferit sensul spiritual împreună cu numeroase tradiţii şi obiceiuri mistice, culturale şi culinare. Cel mai răspândit obicei creştin de Paşti este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti. Una din legende spune că Maica Domnului care venise să îşi plângă fiul răstignit a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus. Tradiţia cere ca în dimineţile de Paşti oamenii să se spele pe faţă cu apa în care s-a pus un ou roşu, un ban şi flori pentru a fi precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Unele tradiţii cer ca oul să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate pe drum. Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul primordial al divinităţii şi se face după reguli precise, persoanele mai în vârstă, de obicei bărbatul, ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de partener, în timp ce rosteşte: "Hristos a înviat." şi i se răspunde: "Adevărat a înviat"! În satele ardelene duminica toată lumea merge la biserică, îmbrăcată în haine noi, ducând un coş cu slănină, ouă roşii, pască, acoperite cu un şervet nou, dorind ca bucatele să fie sfinţite. În anumite zone din Transilvania, copiii de până la 9 ani, dimineaţa în prima zi de Paşti, merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodinelor „Sărbători fericite". Pragul casei trebuie trecut de un băiat pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot anul. În unele sate din Ardeal în a doua zi de Paşti există obiceiul udatului. Flăcăii se îmbracă în haine de sărbătoare, iau o sticluţă cu parfum şi cutreieră satul în căutarea fetelor nemăritate pe care să le stropească cu parfum, iar fetele îi aşteaptă pe udători cu bucatele pregătite. În actuala ediţie a revistei am căutat să aducem meniuri speciale care se fac cu ocazia celebrării Paştelui: aperitive, ciorbe şi fripturi, atât tradiţionale din carne de miel cât şi mai moderne din carne de iepure, curcan sau porc. Vor găsi câte un meniu şi cei care preferă peştele sau vor să guste preparate internaţionale de Paşti, ori urmează un stil de viaţă vegetarian. Capitolul dulce este plin cu fursecuri, prăjituri, torturi şi cozonaci, veţi găsi o reţetă de pască fără aluat, deserturi la pahar, dar şi specialităţi de patiserie dulci şi sărate. Vă dorim să aveţi sărbători luminate, cu linişte şi pace în suflet! Hristos a înviat!

Adela Sebeştean

Comandati acum! »